Observații și notițe din rol de consultant
Multe lucruri făcute la impuls și puțină răbdare.
"Those who can't do, teach."
— George Bernard Shaw
Dintr-o anumită perspectivă, această vorbă are mult adevăr în ea. Și eu cred că dacă nu îți pui pielea la bătaie, este greu (sau măcar improbabil) să îi poți învăța pe ceilalți. Încă mai ridic dintr-o sprânceană la consultanții care dau rețetare fără să aibă skin in the game.
Da, știu, nu o să poți experimenta TOT, dar nuanța nu e în absolutisme, ci, mai degrabă, în contextualizare. Am ales să port pălăria de consultant, deși sunt unul atipic pentru că fac multă implementare, în momentul în care am simțit că am ce să ofer via propria experiență plină de ups-and-downs. Că îi pot ajuta (a se citi însoți) pe cei care vor să pună pe roate comunități care urmăresc binele comun și nu un exercițiu de PR.
Fac community building de 13 ani, iar de aproape doi ofer consultanță pentru că au venit câțiva oameni spre mine care mi-au zis că s-au împotmolit. Cu alte cuvinte, n-am căutat să devin consultant. Și, oricum, mă comport mai degrabă ca un camarad cu ceva mai multă experiență care te poate ajută să scapi de niște greșeli. Nu de toate. Prin unele chiar trebuie să treci.
De la firul ierbii, am avut ocazia să observ de ce unii mulți community builders încă se chinuie. Poți translata această stare în frustrare, dezamăgire, oboseală.
Semnale care mă pun pe gânduri
❤️🩹 Comunitatea MEA
Raportarea la comunitate ca la o proprietate duce la multe bătăi de cap și, în final (3-4 ani, depinde câtă stamină are cel de la cârmă), la distrugerea ei. Mulți vorbesc despre membri ca fiind ai lor și, odată cu asta, își croșetează o țesătură fragilă de așteptări, de multe ori necomunicate.
Oamenii sunt liberi, nu sunt ai niciunei comunități per se. Mai mult, e chiar indicat și sănătos ca cineva să facă parte din mai multe grupuri pentru nevoi diferite. Sau să iasă din comunitate. Nu doar că ia din presiunea ca aceasta să le rezolve toooate nevoile, dar sunt șanse mai mari să se prezinte cu zvâc și chef de co-creat și contribuit (la tine sau în altă parte). Ceea ce sper că îți dorești.
😱 Frica de a delega
E firesc ca cineva să fie locomotiva unei comunități până atrage și alți membri potriviți cu valorile și misiunea ei. Dar, dacă o comunitate este reprezentată de un singur om, oricum ar arăta asta (de la foto pe social media la inițierea de noi programe), lucrurile riscă să cadă ca la domino.
Orice comunitate are nevoie de leadership și de oameni care să preia hățurile și să ducă povestea mai departe. Din păcate, nu mi-a ieșit la Creativ înainte de cafea, dar e ceva m-aș bucura să încerc din nou cu o comunitate viitoare pentru că acum știu cum să fac asta. Când zic delegare nu mă refer să îți creezi un spațiu de joacă doar cu prietenii tăi din prima linie, ci să construiești sisteme care facilitează colaborarea și contribuția.
🥱 Lipsă de răbdare pentru proces
Cine a lucrat cu mine, independent că a fost în sesiuni 1:1, în cadrul unor workshop-uri offline sau în programul digital de community building, știe că fac un dans continuu între teorie și practică, între învățare și explorare, între geek stuff și joacă. Ce observ în prea multe situații este dorința de a primi un rețetar. Ceva ce sigur o să meargă, doar trebuie aplicat și garantează rezultate. N-am așa ceva.
Da, există fundamente și principii across the board, cum e valabil în orice disciplină, dar fiecare comunitate are particularitățile ei. Și dacă nu le are, oh well, Houston are o problemă (sau mai multe). Nu există scurtături în community building și lucrurile iau cât iau. Am zis-o de un milion de ori: nu poți grăbi încrederea, apartenența, reciprocitatea.
🫤 Viziune îndrăzneață, prezent meh
Cei de la cârma comunităților au multe în comun cu antreprenorii, în special când vine vorba de viziuni mărețe. Ceea ce e grozav și chiar reprezintă o parte din ce le dă curaj să facă genul acesta de muncă. Doar că statul într-un film care rulează obsesiv scenarii din viitor și omite prezentul nu face bine nimănui: nici celui care construiește comunitatea, nici membrilor, nici echipei core (dacă există una.)
E okay să vrei să devii cel mai mișto playground al creativilor din RO sau să duplici experiența actuală în 10 orașe din țară și din străinătate, dar cum funcționează comunitatea ta acum? Se întâmplă lucrurile și fără să fii cu pedala la podea? Lași loc și altora să ia decizii în numele comunității? Câte activități au fost făcute de alți membri și de ce nu se întâmplă mai multe?
Aș mai putea continua această saga, dar vreau să fac loc unei voci pe care o respect și care completează cu o perspectivă și mai antreprenorială. Este vorba despre Noele Flowers, alături de care am avut bucuria să lucrez la Commsor, în cadrul programului Guild. Este freelancer, face consultanță cu mai mulți community entrepreneurs și are un newsletter plin de resurse valoroase. Am întrebat-o cum se văd lucrurile din partea ei de lume.
What do community entrepreneurs struggle most with?
The Community Entrepreneurs I work with seem to struggle the most with two things: 1) managing realistic expectations around their community's growth and 2) creating value propositions that are adequately concrete. For the first one, this basically means that people tend to expect that if they have a warm audience of a few hundred people, they'll be able to create a pretty active and chatty community within a few months.
In reality, though, we tend to see lots of drop-off points along the "community funnel" from lead → community member → active community member. And beyond that, it tends to take some time for a community to start to really feel organically active. So, sometimes managing expectations so you don't quit too soon is a big thing!
The second thing is just that my clients tend to overestimate how valuable simply offering connection around a shared interest will feel—in my experience, while this is often valuable as a retention tool, it's usually not enough of a motivator to get members to join a new community.
How can people in this position better define their business goals?
To me, this all comes down to making sure your business goals for your community are aligned with, and expressed in the same language, as business goals across your organization.
You'll get a lot farther, both practically and in terms of internal company politics, if you can express how community will impact a metric everyone already understands and cares about (think really high level stuff like "customer retention" or "new user acquisition") than if you're trying to champion metrics that are hyper-specific to community and that your colleagues don't understand.
I usually have clients approach this by creating a "statement of symbiosis" at the start of their community building journey, which I have a blog post & template framework to help with!
When is the time to switch from conversion rates to meaning indicators and avoid the obsession with numbers?
There's nothing wrong with being obsessed with numbers, as long as you're obsessed with the right ones. As community builders we should try to avoid the impulse to "measure everything" unless there's a specific question we want answered, especially if taking and recording those measurements takes up an undue amount of time.
Yes, keeping track of whatever data is easy for you to automate is a best practice, but what I'm warning against is spending hours and hours creating really in-depth reports that don't have a clear relevance to business impact (i.e., number of posts, number of comments, busiest times of day, that kind of thing).
You can always pull those things if you need them to answer a specific question (i.e., "do I need to hire more staff on a specific day to manage the volume of community activity?"), but outside of that, focus the time you spend gathering, analyzing, and presenting data on things that have a very clear ROI impact.
Which community areas usually take longer to develop and people underestimate?
Engagement! It takes time to get people to build a new habit. Expect to do a lot of handholding over the first few months or the first year of your community (how long this takes depends on factors like community size, topic, etc).
Felul în care arată comunitatea este oglinda celui de la cârmă. La fel ca în orice echipă, dacă ceva nu funcționează cum ți-ai imaginat, dacă membrii nu au inițiativă, dacă sentimentul de apartenență este foarte firav, dacă mulți renunță la paid membership, dacă activitățile și-au pierdut din sens, dacă simți că orice schimbare este un atac la propria identitate, atunci poate că răspunsurile sunt în altă parte, nu în și mai multe activități sau în meetinguri întinse pe 3-4 ore.
La mulți ani, România! 🇷🇴 O țară pe care sper că o vrem pro-Europeană, în care să fim liberi să facem alegeri și să ne construim viețile după bunul plac. Să mergeți la vot. 🗳️
Cu lipici și speranță (de data asta),
— Oana
P.S. Desen de inegalabilul George Roșu 🫰