Comunitățile sportive și ce putem învăța de la ele
Câteodată, este suficient să te uiți la cum își construiesc alții comunitatea ca să vezi ce poți face mai bine în partea ta de lume.
Hey!
Bun venit celor care s-au alăturat de curând! Newsletterul ăsta a apărut din dorința de a împărtăși ce am învățat în cei peste 11 ani de când construiesc comunități. Cele mai multe dintre ele sunt în industriile creative, însă în ultimii ani (pandemia a accelerat apetitul) mi-am îndreptat atenția și către alte sectoare.
Zilele trecute, am stat de vorbă cu cineva din educație care, mai mult sau mai puțin conștient, pune comunitatea în centrul eforturilor, ceea ce face compania să fie community-driven și să aibă un as în mânecă extrem de valoros. Cum îl aliniază la obiectivele de business este o altă conversație, dar abia aștept să o avem. 🤓
🔖 Notiță
Săptămâna asta a fost lipicioasă în spațiul comunitar, în sensul că am avut treabă în tranșee. Una dintre experiențe va rămâne mult timp în buzunarul de la vestă pentru că, așa cum mi-a spus sora mea, a unit cele două pasiuni: comunitatea și fotbalul.
Nicoleta Coșoreanu de la Federația Română de Fotbal (poate unii o știți de când scria pentru DOR) m-a invitat să țin o prezentare pe Zoom despre creșterea prezenței în comunitate. A fost un maraton de două zile în care reprezentanții mai multor cluburi amatoare de fotbal (masculin și feminin deopotrivă, copii și tineret) au avut ocazia să afle cum pot amplifica munca lor mai departe de terenul de joacă.
Am povestit despre meciul de fotbal Foresta - Dinamo, în care echipa din Fălticeni a reușit să întoarcă scorul de la 0-4 la 5-4. Victoria a stârnit un sentiment puternic de mândrie locală.
De la mic la mare
Mă bucur că am ocazia să îți reamintesc de articolul pe care l-am scris acum aproape un an despre forța comunităților mici și impactul uriaș pe care îl pot avea. Dă-i o șansă. 👇
Încă o dată, te încurajez să scapi de obsesia numerelor și să îți antrenezi mușchiul răbdării și al gândirii pe termen lung. Când vine vorba despre dimensiunea unei comunități, mai puțin înseamnă mai mult. Asta se traduce prin mai multă flexibilitate, mai mult spațiu de experimentare, mai multă viteză în crearea de ritualuri.
Orice comunitate începe de la o persoană.
Există o nevoie specifică, de multe ori egoistă (de obicei, înseamnă un angajament mai consistent), pe care cineva vrea să o rezolve alături de alți oameni. La început s-ar putea să fie 1-2 persoane curioase, iar în timp să ajungă la o masă critică.
În suita de prezentări de la FRF, un participant spunea că ei au doar 200 de suporteri. Poate părea infim dacă te raportezi la echipe cu istoric sportiv, finanțate ani la rând, cu stadioane pline, însă nu e deloc puțin lucru pentru un club la început de drum, eventual într-un oraș mic din provincie. Apropo de asta, fă Rai din ce ai. 👇
Verticale în comunitatea sportivă
Orice comunitate sănătoasă are la bază câteva fundamente solide.
Primul se referă la misiunea comunității respective - de ce există și ce schimbare vrea să producă în lume?
Al doilea îi are în vizor pe membri și tot ce se întâmplă cu și pentru ei: activități, programe, ritualuri, co-creare și-tot-așa.
Al treilea este reprezentat de leadership, adică de felul în care construiești cultura comunității - ce valori manifești și cum le pui la treabă zi de zi?
Comunitățile sportive au câteva avantaje competitive majore în ADN-ul lor, ceea ce le dă un start mai bun și mai multe șanse pe care pot capitaliza.
Identitate împărtășită - membrii unei echipe, fanii lor și stakeholderii sunt legați printr-o forță invizibilă, care este dată de identitatea clubului, cu tot ce înseamnă asta.
Apartenență - fanii unui club sportiv sunt dispuși să meargă până în pânzele albe pentru echipa preferată, iar meciurile sunt, by design, activități care hrănesc apartenența prin momentele colective împărtășite.
Ritualuri - cadența evenimentelor sportive facilitează crearea de ritualuri și prin simplul fapt că există un ritm în care se întâmplă antrenamentele, meciurile, campionatele etc.
Pe lângă asta, cum foooarte bine spunea Andreea Giuclea, jurnalist sportiv, în interviul pe care i l-am luat acum ceva timp, experiența de a fi în tribună este un magnet pentru crearea unei conexiuni profunde.
"Am vorbit cu fani, mai ales din orașe mici, care mi-au zis că orele pe care le petrec pe un stadion sau într-o sală de sport la meciurile echipei locale sunt highlightul săptămânii; e locul unde-și revăd prietenii, unde alungă grijile de peste zi, unde se încarcă cu energie."
Ce ratează reprezentanții comunităților sportive, mici și mari deopotrivă, este neadaptarea strategiei la etapa de dezvoltare în care se află. Una este să formezi o comunitate pentru o echipă de fotbal feminin la început de drum, iar alta este să încerci să scalezi una cu tradiție și să lansezi un sistem de paid membership.
Borussia Dortmund România
Am aflat de acest club și aventura lor de la Nicoleta Coșoreanu, chiar în cadrul evenimentului online sub semnătura FRF.
A fost înființat acum 10 ani, în București, din obsesia pentru echipă și dorința de o împărtăși cu alți oameni. Inițiatorul a făcut un grup de Facebook unde câțiva fani comentau meciurile, apoi au ieșit la prima bere ("de la o rezervare de două persoane am ajuns chiar și la una de 60" via), iar de acolo aventura continuă.
Astăzi, au o asociație cu o structură clară, peste 150 de membri cotizanți, un site în care împărtășesc cum construiesc comunitatea Borussia Dortmund România și prima revistă tipărită românească dedicată unui club din afara țării - ZERO NOUĂ.
Și, poate cel mai important, sentimentul că și-au găsit tribul care le împărtășește obsesia, iar pe asta chiar nu poți pune un preț. 🫶
Este doar un exemplu, dar suficient de grăitor pentru cum comunitățile sportive pot modela vieți. Camaraderia, susținerea, pasiunea, împărtășirea unor valori și interese comune sunt doar câteva dintre câștigurile mari pe care membrii Borussia Dortmund România le obțin prin faptul că își aduc aportul în comunitate.
Am fost onorată de invitația FRF și recunoscătoare că am avut parte de întâlnirea cu pricina. Îmi doresc să fie doar începutul și să mai construiesc poduri cu alte organizații din industria sportivă. Recunosc că am un soft spot pentru fotbalul feminin, dar sunt deschisă la orice tip de colaborare care are sens pentru ambele părți. 🥅
Universul ăsta are o magie greu de exprimat, dar așa de frumos de simțit. Mai mult, este super ofertant la nivel de oportunități. Și nu doar prin prisma comunității, unde e limpede că are o fundație solidă de facto, ci și datorită modului în care sportul ne îmbogățește viețile.
Ne aduce împreună, ne alimentează speranța până la ultimul fluier și ne amintește că putem visa și colectiv, nu doar individual. Iar următorul meci este încă o ocazie de a o lua de la capăt și de a fi un pic mai buni.
Cu lipici,
—Oana
P.S. Ilustrație de Ilinca Roman ✨