Validează nevoia printr-un program de comunitate
Cum să testezi și să afli (cu resurse puține) dacă are sens să construiești o comunitate.
În 2024, vei auzi de community building și tot ce înseamnă universul ăsta mai mult ca niciodată. De la conversații informale între antreprenori la branduri uriașe care testează apele cu mulți bani la purtător, de la proiecte stand-alone, de tip boutique, la startup-uri care vor să pună co-crearea cu utilizatorii în centrul eforturilor de comunicare și marketing.
Pe lângă asta, vor apărea nenumărate titulaturi pentru jobul de community builder, în funcție de aria de responsabilitate vizată. Vom avea Community Ops, Community Manager, Head of Community, Community Engagement, Community Moderator și-tot-așa. Unele vor fi clare în așteptări și vor presupune să ai o experiență consistentă în breaslă, altele vor însemna 3-joburi-într-unul și o capacitate generoasă de jonglare, iar pe unele le vei defini și modela de la zero, în funcție de contextul tău specific.
Vestea bună este că industria se maturizează, crește și tot mai mulți jucători varsă bani în ea. Vestea mai puțin bună este că prea multe lucruri încă se fac alandala, fără o strategie ancorată în obiectivele de business. Avem treabă.
Mulțumiri celor care s-au alăturat de curând acestui newsletter! Nu știu ce s-a întâmplat pe 3, 4 și 5 ianuarie, dar sunt recunoscătoare. 🫶
Un singur program pentru minim 6 luni
Înainte să te arunci la mize uriașe sau promisiuni mărețe, te încurajez să validezi dacă există o nevoie reală să construieși o comunitate sau este doar un moft, ceva în trend.
Fac jocul ăsta de glezne de aproape 13 ani și crede-mă că este prea riscant să plonjezi în orb. Nivelul de investiție — timp, bani, energie, know-how — este foarte mare și vrei să dai cele mai bune șanse. Chiar dacă, la capătul eforturilor, decizia va fi să nu mergi mai departe pe drumul acesta. Măcar să știi de ce ai ales așa, să înțelegi prin ce ai trecut și să înveți lucruri valoroase.
Din acest motiv, recomandarea mea este să articulezi un program de comunitate care să țină minim 6-12 luni. Da, durează să aduci oamenii potriviți împreună, să facilitezi interacțiunea, să oferi ocazii de colaborare, să formezi ritualuri cu sens.
Comunitățile iau timp. Încrederea, apartenența, contribuția nu răsar peste noapte și nici nu pot fi grăbite.
Un program de comunitate este echivalentul MVP-ului în lumea startup-urilor. Aici mă refer la MVP-urile care chiar funcționează și arată un scenariu real de utilizare care rezolvă o problemă, nu la scheme prin care faci un landing page ochios, dar nu ai nimic în spate. Niciun produs, niciun feature, nada, niente. Aia e o păcăleală. Nu-ți pierde vremea cu așa ceva.
Elementele de bază dintr-un program de comunitate
În funcție de industria în care activezi, de intenția pe care o ai cu această comunitate (de ce o vrei?) și de mixul de abilități din echipă, programele pot să difere ca profil și complexitate.
Din experiența mea, cele mai eficiente au câteva lucruri în comun:
🎯Obiectiv — trebuie să fie foarte clar la ce obiectiv contribuie programul cu pricina; cu cât mai specific, cu atât mai bine (exemplu: vrem să construim un program de ambasadoriat prin care să identificăm 5 power-users care să organizeze meetup-uri locale despre produsul nostru în fiecare trimestru).
🤝Membru — cui i se adresează programul de comunitate în faza asta experimentală, nu în varianta lui absolută este la fel de crucial (exemplu: căutăm 5 power-users care folosesc produsul de minim 2 ani, au participat la ultimele 3 webinarii/workshop-uri/evenimente și au audiențe pe platformele de interes de minim 5K).
🧑🏽💻Activitate — less is more, așa că în loc să îți diluezi eforturile și să faci prea multe activități, concentrează-te pe 1-2 care au cel mai mare impact (exemplu: fiecare dintre cei 5 power-users să scrie un articol educativ la finalul fiecărui trimestru pentru blogul companiei).
Indiferent de natura programului de comunitate — program de ambasadoriat, o serie de meetup-uri, un curs online, bootcamp pentru antreprenori etc., asigură-te că te înhami la provocarea asta cu mindsetul potrivit și resursele aferente. Și că analizezi ce se întâmplă și pe parcurs, nu doar la final. Doar așa vei trage concluzia potrivită și vei ști dacă are sens să investești sau este mai înțelept să îți îndrepți atenția către altceva.
În atâția ani de când fac community building la ambele capete ale spectrului — creator și mentor — am observat cum unele comunități trag frâna de mână prea repede și nu apucă să înțeleagă de ce, în timp ce altele mănâncă resurse uriașe fără să știe prea bine încotro. Prin munca mea pun muuult skin in the game, aduc claritate și soluții pentru acest messy middle, așa că dacă ai nevoie de ajutor, scrie-mi la oanafilip@hey.com.
Cred în continuare în puterea comunităților de a face bine și sunt recunoscătoare pentru fiecare ocazie pe care o am sau o născocesc ca să arăt asta. Chiar și doar pentru o perioadă de 6-12 luni.
Cu lipici,
—Oana
P.S. Ilustrație de Ilinca Roman ✨
🍯 Resurse lipicioase
"I think to truly feel whole — it’s not about acquiring something that we don’t have. It’s about remembering who we fundamentally are. When we come into this world — as I see with my own kids, and many of you may have seen with other young people in your lives — we are content. My kids don’t care whether we have a big house or a small house. They don’t care about how fancy the clothes are that they wear or not. They care about finding moments of joy. They care about the relationships they have with the people around them. They observe things whether it’s a fleck on the wall that wasn’t there before, or whether it’s the play of lights as they come through the window in the setting sun. And they find joy in that, in those day-to-day, seemingly ordinary moments." via
"Perhaps then the red herring in self-sufficiency is the term “self”. What we should be aspiring towards is not to be truly independent and live alone in the woods, but to develop personal capability and community sufficiency, in which we contribute to a shared effort to build resilient, caring communities whose focus is on production to meet needs, rather than consumption to meet wants." via