Conversație cu lipici cu Victor Miron, Cărțile pe Față
Comunitățile formate în jurul unor pasiuni sunt printre cele mai longevive. “Cărțile pe Față” încurajează lectura în public de 10 ani.
Hey!
Scriu acest newsletter dintr-o cafenea din Thessaloniki. Se numește Plenty, are un branding superb, iar Iana, cea din spatele poveștii și din fața clienților, este o fostă colegă de voluntariat la PRIME Iași (am terminat aceeași facultate).
Am zis-o mereu: legătura care se naște între cei care fac voluntariat în anii de studenție este de neegalat. Independent de cât de mare e distanța teritorială, de ariile diferite de joacă, de preocupările nuanțate, întotdeauna pot reveni la o bază, la un numitor comun. Iar asta este, în sine, o victorie.
Experiențele împărtășite în cadrul ONG-ului în care am stat pe toată durata anilor de licență și master s-au transformat în amintiri care mă vor însoți o viață. Efectul ăsta îl observ și în ceea ce numim community of interest, a căror particularitate constă în activitățile offline.
Apropo de asta, echipajul Crafters m-a menționat cu acest episod în ultima ediție a newsletterului .COMM, o referință obligatorie pentru cei care lucrează în comunicare, dar și pentru antreprenori. Mulțumeeesc! 🫶
🔖 Notiță
Nu-mi mai amintesc exact când l-am cunoscut pe Victor Miron, dar cred că s-a întâmplat la Iași, la un eveniment despre lectura în spațiile publice. Îmi amintesc că am făcut un soi de campanie și citeam în parcuri, grădini publice și curți ca să încurajăm oamenii să se alăture. Se întâmpla în 2009, more or less. Ne-am revăzut la o ediție TEDx Cluj, era gazda evenimentului, iar câțiva ani mai târziu a lansat “Cărțile pe Față.”
Am fost curioasă să aflu mai multe despre acest proiect pentru că este, de departe, unul dintre cele mai longevive exerciții de community building de tipul ăsta. Sunt 10 ani de când Victor a dat la apă aventura “Cărțile pe Față” și am vrut să aflu cum a fost călătoria și ce fel de comunitate a strâns în jurul lui.
Te încurajez să lași cartea din brațe ca să citești conversația noastră. Iar după, neapărat să revii unde ai rămas. 🤭
Ce carte citești momentan și cum ai ajuns la ea (sau invers)?
“Infinitul într-o trestie”, de Irene Vallejo. Am văzut-o prima dată pe raftul postărilor de pe Facebook, la Doru Căstăian. Și cum e unul din oamenii a căror gusturi intelectuale le apreciez, mi-am făcut o primă notiță să o caut în librării. Ulterior, Doru mi-a trimis o poză cu un fragment din carte unde se vorbește despre librăriile și bibliotecile ambulante din trecut, ca o referire la biblioteca mobilă BookTruck. Deja n-am mai avut cum să amân căutarea. O citesc cu poftă, descrie fascinant cum au apărut cărțile și bibliotecile în antichitate.
Care este încăpățânarea din spatele proiectului Cărțile pe Față? De ce faci asta?
Mi-am asumat campania pe 15 ani, de aici încăpățânarea asumată. E ca în momentul în care ai început să citești o carte foarte faină, dar care știi că e voluminoasă și că îți va lua mult să o citești. Fac asta pentru că îmi dă sens și semnificație.
Lecturile ne recomandă și ne reprezintă mai tare decât aspectul fizic.
“Toți colindăm lumea asta după o știință demnă de știut și după o viață demnă de trăit” spune un personaj din “Cele 40 de legi ale iubirii” de Elif Șhafak (altă carte pe care o recitesc des). Prin Cărțile pe Față am senzația că adaug ceva lumii, că nu fac umbră degeaba.
Cum a evoluat povestea în cei 10 ani, ce s-a schimbat?
Cărțile pe Față a început dintr-o joacă. La finalul lui 2013, mi-am făcut o serie de rezoluții pentru anul care urma: că o să fac mai mult sport, că o să mănânc mai sănătos și că o să reîncep să citesc mai mult. De partea cu lectura m-am ținut, de restul nu așa de mult, dar de atunci aproape în fiecare zi citesc o oră, dacă nu mai mult. Și după câteva săptămâni de citit zilnic mi-am dat seama că îmi face bine lectura.
În primă fază am observat că sunt mai creativ, că îmi vin mai ușor idei și soluții la provocările cotidiene. Văzând că îmi face bine să citesc, am prins curaj să le propun și altora să citească și așa am început să îmi dau Cărțile pe Față - îmi pun poză de profil pe Facebook o imagine în care fața îmi era acoperită de cartea pe care o citisem și care îmi plăcuse.
Am făcut asta pornind de la ideea că lecturile ne recomandă și ne reprezintă mai tare decât aspectul fizic. Și de la ideea că văzând un om care citește o carte care ți-a plăcut e un mod prin care cartea recomandă omul.
Inițial eram singurul care făcea asta, dar lucrurile s-au schimbat după ce am convins o librărie din Cluj să dea redurece celor care își dau Cărțile pe Față, iar această promoție a devenit o știre și în câteva zile erau sute de oameni cu Cărțile pe Față.
Văzând că această ideea a avut impact am continuat să mă joc. Inițial mi-am asumat campania pe 1 an, după care pe 3 ani, iar ulterior pe 15 ani. Am ales 15 ani deoarece eu am ajuns să pornesc campania la 15 ani după ce am început să iubesc cărțile.
Asta era în clasa a 9-a de liceu și meritul este al profesoarei de română, doamna Mariana Muthu. Vreau să văd după 15 ani pe câți oameni îi apropiem de lectură și câți dintre ei ajung să facă și ei acțiuni de încurajare a lecturii.
Cum arată comunitatea, ce vă ține împreună, ce ritualuri aveți?
De când cu pandemia am devenit mai mult o comunitate online. Înainte ne vedeam periodic la cluburi de lectură și la alte evenimente. Acum ritualul cel mai constant e că în fiecare sfârșit de săptămână sute de oamenii de spun pe pagina de Facebook ce carte citesc în acel weekend.
Recent am revenit dintr-o excursie în afara țării și mi-am dat seama cât e de reconfortant să te bucuri de anonimat.
În același timp mă bucur foarte mult de modul în care comunitatea s-a unit și a contribuie la proiectul bibliotecilor mobile BookTruck. Avem două dubițe pe care le-am transformat în biblioteci mobile cu care mergem în sate și oferim cărți copiilor de toate vârstele (în județul Cluj, unde mergem mai des, le dăm împrumut și în restul țării, unde mergem mai rar, dăm cadou câte o carte).
În ce fel contribuie membrii la dezvoltarea comunității?
Pentru bibliotecile mobile BookTruck oamenii vin cu noi voluntari pri sate, ne donează cărți tipărite după anul 2000, unii își dăruiesc zilele de naștere, trimit SMS cu textul BIBLIOTECA la 8845 (așa donează 2 euro pe lună) redirecționează către asociația noastră acel procent din impozit, ne donează bani. De multe ori ne dă curaj și când ne trimit mesaje de încurajare și susținere.
De ce crezi că lectura în public crește apetitul pentru cărți?
Cred că e foarte important să ne asumăm acest rol de ambasador al lecturii și să citim în spații publice. Când facem asta se ne văd alți oameni că citim și li se activează neuronii oglindă, cum spun psihologii, și astfel sunt și ei mai dornici să citească.
Care este riscul dat de faptul că ești asociat puternic cu proiectul?
Reputația și notorietatea, chiar și în formă foarte redusă cum e în cazul meu, are și multe avantaje, dar și unele dezavantaje, de care încep să fiu tot mai conștient. Recent am revenit dintr-o excursie în afara țării și mi-am dat seama cât e de reconfortant să te bucuri de anonimat. Îți dă o formă de relaxare. Încep să înțeleg tot mai bine alegerea unor oameni de a-și păstra anonimatul, cum e și cazul lui Iv cel Naiv.
Scopul asociației culturale Cărțile pe Față este să ajungem să trăim într-o societate în care oamenii citesc minim două cărți pe lună. Momentan în România suntem foarte departe de asta.
Există vreun model de business al comunității? Cum arată?
Eu am un background de antreprenoriat și sunt foarte conștient că mai multe resurse, mai ales financiare, ne-ar perimite să facem proiecte mai multe și mai mari. De exemplu ne-ar trebui 15 biblioteci mobile BookTruck pentru județul Cluj, așa am putea servi săptămânal toate cele 75 de comune din județ.
Am testat și mai testăm tot felul de moduri de a genera venituri din vânzarea de produse, fie că au fost cărți personalizate, semnul și suportul de carte bookmArk, masterclass-urile online sau, ce pregătim acum, o serie de cărți pentru copii cu și despre biblioteca mobilă BookTruck.
Dar în continuare veniturile noastre cele mai consistente sunt de la sponsorizările pe care le primim de la companii.
Care este miza #bibliotecaperoți sau masterclassul cu IvCelNaiv în viața comunității?
Scopul asociației culturale Cărțile pe Față este să ajungem să trăim într-o societate în care oamenii citesc minim două cărți pe lună. Momentan în România suntem foarte departe de asta.
De asemenea, ne-am dezoltat activitatea de la promovarea strict a lecturii la încurajarea stilului de viață de învățare continuă. De aceea organizăm și conferințele TEDxZorilor și o serie de workshop-uri și, de la începutul anului, am preluat și organizarea CreativeMornings Cluj. Aici e foarte mișto faptul că se adună lunar comunitatea și că există această recurență.
Cum știi că rămâi aliniat la misiune și că ai impact prin munca ta?
Cred că mă ajută mult ritualul de a scrie (aprope) zilnic în jurnal. Acolo mă recalibrez, mă pun din nou la punct.
Comunitățile formate în jurul unei pasiuni sunt printre cele mai sustenabile, tocmai pentru că mult din ce se întâmplă este organic, firesc. Cu toate astea, nu pot funcționa de la sine și nici nu pot avea o structură flat pentru că pur și simplu nu rezistă. Orice comunitate are nevoie de leadership.
“Cărțile pe Față” există o decadă mai târziu pentru că Victor și-a asumat rolul de locomotivă, dar nu dintr-un exercițiu de PR, ci pentru că totul a plecat, de fapt, de la el, de la o nevoie egoistă care, în timp, s-a dovedit că o au și alții.
🚨 Poți afla cum Jo Ilie face asta în partea ei de lume, cu una dintre cele mai mari (și probabil cele mai primitoare) comunități de meal planning din RO. Îi iese de minune.
Cu lipici,
—Oana
P.S. Ilustrație de Ilinca Roman ✨