Unde este locul comunității?
Depinde pe cine întrebi, dar, mai ales, ce vrei să obții.
Bun venit celor care s-au alăturat de curând! Încă mă surprinde fiecare om care alege să își ia acest angajament de atenție. Într-o lume în care informația și anxietatea cresc concomitent, nu pot fi decât recunoscătoare că unii pariază pe acest newsletter. 🫰
De curând, am încheiat seria editorială pe care am gândit-o pentru newsletterul și blogul echipajului Crafters. Am construit patru episoade în jurul unei intenții care a ajuns să mă obsedeze în ultimii 6-7 ani — Beyond the hype. Ce înseamnă cu adevărat o comunitate. A apărut firesc, ca o reacție la felul în care se maturizează această industrie pe care simt că o reprezint de mai bine de o decadă.
În ordinea în care au apărut, am scris despre:
Tipuri de comunități, avantajele fiecăreia și câteva diferențe esențiale
3 principii de bază în formarea și consolidarea unei comunități
Cum poate o comunitate să îmbunătățească rezultatele de business?
Așa cum i-am spus și Oanei Odobescu, co-fondator, încăpățânarea mea este de a recadra noțiunile de comunitate și community-building pentru că țin mult la proprietatea termenilor și ambele au ajuns să însemne totul și nimic în același timp. Este important pentru mine să arăt — prin studii de caz, frameworks, argumente — cum poate o comunitate să aducă rezultate de business.
Community-driven sau comunitate ca un apendice la ceva?
Am scris pe LinkedIn un posibil răspuns, iar reacțiile mi-au dat apetit să extind conversația. Nu este prima oară când mi se întâmplă asta. Multe newslettere au ieșit în lume via o întrebare, o dilemă auzită într-o sesiune de mentorat sau într-o întâlnire în programul Community Building Takeoff.
Pe scurt, ambele variante sunt valide, doar că presupun o altă strategie.
WordPress, de exemplu, este un content management system open-source, ceea ce înseamnă că, by design, comunitatea este în centrul ecosistemului. Nu ar fi o exagerare să spun că, în lipsa acesteia, WordPress nu ar funcționa. Nu la fel, cel puțin.
Sunt sute de developers, dar și de marketers, content writers, testers ș.a., care susțin consolidarea și creșterea platformei. Așa a ajuns să aibă market share de 61%, ceea ce este uriaș. Este suficient să dai un search pe GitHub ca să vezi câți membri pun umărul voluntar la tot ce se întâmplă. WordPress a fost community-led din prima zi și rezultatele se văd din plin.
MC CLEAN, o companie de servicii de curățenie din Iași cu 16+ ani de experiență se raportează diferit la comunitate. Nu este o organizație construită pe baze comunitare în sine, dar o deservește prin acțiuni și campanii aliniate la misiune și cu impact social. Expo-evenimentul — Facem vizibilă forța de muncă invizibilă — pe care l-am dezvoltat împreună este un studiu de caz care vorbește de la sine despre puterea comunității de a reduce stigma în jurul agenților de curățenie.
Uneori, alegerea dintre community-driven și comunitate ca apendice este mult mai complexă și nu ține doar de propriul set de valori sau de o preferință personală. Ci, mai degrabă, de modelul de business al organizației, de tipul de activitate pe care îl desfășoară, de cum funcționează. Așa că nu are niciun sens să pui un versus între cele două opțiuni, cum, la fel de bine, este aproape naiv să le urci pe un podium.
Ambele modele sunt relevante și pot să aducă rezultate de business, doar că funcționează pe un calapod diferit, înghit altfel de resurse și au nevoie de o comunicare adaptată, care să le poziționeze și reprezinte cum se cuvine.
Câteva criterii la care să te uiți
În funcție de obiectivul pe care îl ai — proiect personal, departament într-o organizație mare, parte din motorul unui startup, piesă centrală în puzzle-ul unui ONG ș.a. — îți poți adapta optica astfel încât să dai cele mai bune șanse comunității. Dezvoltarea ei este un demers care solicită o investiție considerabilă pe termen mediu și lung, așa că este esențial să îți fie clar ce vrei să obții.
🎨 Comunitatea este un proiect personal
Este exemplul Librăria de Design, o comunitate de aproape 100 de creativi, dată la apă de Ștefan Asafti acum 3+ ani. În contextul acesta, comunitatea = produsul și produsul = comunitatea. Focusul este exclusiv pe apartenență, co-creare și pe identitate împărtășită încă din prima zi.
🏢 Comunitatea este un departament într-o organizație mare
Dacă vorbim despre WordPress, atunci este clară miza comunității în dezvoltarea CMS-ului, iar asta înseamnă că membrii au un loc generos la masa de discuții. Product roadmap-ul se face împreună cu aceștia, au putere de decizie, influențează semnificativ direcția de business și, implicit, rata de adopție.
💰 Comunitatea este motorul unui startup
Așa cum am scris în ultimul articol din seria găzduită de Crafters, comunitatea poate să aducă rezultate de business pe mai multe paliere. Modelul SPACES propus de David Spinks este suficient de clar în acest sens. Ca asta să se întâmple este nevoie de implicare în toate departamentele — vânzare, produs, customer support, marketing, comunicare.
❤️ Comunitatea este o piesă centrală din puzzle-ul unui ONG
ONG-urile care nu știu să facă relationship building nu au cum să reziste. Aproape că asta este misiunea lor centrală. Cu cât fibra de relații este mai solidă, cu atât rezultatele și impactul pe care îl produc este mai grăitor. Au nevoie să pună comunitatea în primul rând nu doar ca un exercițiu de PR, ci ca să supraviețuiască și să își îndeplinească obiectivele.
Toate aceste scenarii pot fi community-driven și chiar ar fi o oportunitate ratată să nu o facă. Pe de altă parte, sunt companii care au ales comunitatea mai târziu și funcționează și așa. Un exemplu este FitBit.
Odată ce echipa a înțeles cum poate o comunitate să bifeze KPIs de business, a schimbat felul în care dezvoltă și lansează produse. Astăzi, oferă sesiuni de beta-testing în comunitate, își aleg ambasadori și parteneri strategici din comunitate, fac user-generated content în comunitate, co-crează împreună cu membrii.
Cu ei, nu pentru ei.
În loc să alegem un singur fel de a face lucrurile și de a ne agăța orbește de el, ar fi mai sănătos să înțelegem în profunzime disciplina de community-building și să dezvoltăm idei care funcționează în contexte specifice. Și când potențialul de a forma o comunitate nu există sau este prea fragil, să avem tăria să zicem nu în loc să mimăm o astfel de structură. Până la urmă, o comunitate nu este o pastilă-minune care le rezolvă pe toate.
Locul acesteia este cel pe care și-l face acolo unde are sens să existe. Dar ca asta să se întâmple, mai întâi ar trebui să ne asigurăm că scoatem în lume ceva ce chiar face viața mai bună oamenilor pe care îi deservește.
Ceea ce cred că noi am reușit de curând, în redacția DOR, unde m-am întâlnit cu participantele din programul Community Building Takeoff. Până scriu pe îndelete despre micro-universul pe care l-am construit împreună, las aici câteva fotografii care îmi dau curaj pentru ce urmează în povestea asta, dar și mai departe de ea.
Cu lipici,
— Oana
P.S. Desen de George Roșu ✨
Mi-a plăcut mult cum ai pus lumina pe partea invizibilă a muncii de community building. M-am regăsit în ideea că nu construim pentru oameni, ci împreună cu ei. Mulțumesc pentru felul în care scrii, e cald și limpede. ♥️