Conversație cu lipici cu Sabina Baciu
Primul festival de film pentru copii și tineri care abordează teme despre criza climatică.
Bun venit celor care ați aterizat prin partea mea de lume! Sper să vă placă pe aici și să vă alimentați apetitul pentru comunități, indiferent că le construiți la firul ierbii sau sunteți parte dintr-un puzzle mai mare. Orice rol ați juca, e la fel de important, trust me. 🤗
Newsletterul are deja 3+ ani, iar o parte din combustibil este asigurat de interviurile pe care le fac cu oameni care construiesc comunități în diferite verticale de interes. Conversațiile cu pricina nu doar că mă ajută să mă simt mai puțin singură în munca asta, dar îmi lărgesc orizonturile din plin. E o bucurie să descopăr tot felul de proiecte și de perspective de a le pune pe roate sau de a le consolida.
Din acest exercițiu de căutare de narațiuni comunitare m-am reconectat cu Sabina Baciu după 10+ ani. Am cunoscut-o când era capul răutăților la Asociația ORICUM, prima care promova industriile creative pe vremea aia, ne-am văzut la Iași în câteva ocazii, iar de anul trecut urmăresc ce face la CULMEA, noua jucărie pe care o dezvoltă cu zvâc în Brașov. 🌍
Ce ți-a dat zvâc să pornești o inițiativă despre criza climatică în Brașov?
M-am mutat în Brașov în toamna lui 2022 pentru că mă săturasem de București, eram terminată după 2 ani de împins cărucioare pe șosea, fără trotuare sau spații de joacă în afara betoanelor. Ideea unui oraș mai mic, aproape de natură, în care știam deja niște oameni foarte mișto, m-a sedus. Atunci când partenerul meu a putut să mute job-ul remote am și hotărât să ne dăm un reset și să încercăm un alt stil de viață, căci în București niciunul dintre posibilele viitoruri nu mă mai entuziasma.
Tot ce citeam despre criza climatică mă îngrijora foarte tare și îmi doream să contribui, deși nu am niciun background de cercetător sau expert de mediu.
Deja din 2020 mă simțeam destul de deconectată de munca în sectorul creativ, unde lucrasem de 15 ani ca să susțin dezvoltarea industriilor creative. Pandemia, războiul și maternitatea m-au afectat destul de tare și mi-am dorit să am un impact mai serios în societate. Tot ce citeam despre criza climatică mă îngrijora foarte tare și îmi doream să contribui, deși nu am niciun background de cercetător sau expert de mediu. Atunci când am devenit mamă și viitorul a căpătat o față mult mai clară — a băiețelului meu — am zis că e momentul să acționez și să dezvolt un proiect nou.
Am noroc să fi lucrat cu mulți oameni extraordinari, atât la nivel profesional cât și personal, și când le-am povestit Ralucăi Bugnar și Marei Oprișiu ce idei am s-a născut ideea unui festival de film pentru copii și tineri, pe teme de mediu. Nu am găsit un model care să mă inspire și toate studiile pe care le citisem indicau că nevoia este reală. La momentul respectiv, Brașovul avea ambiția de a deveni o Capitală Verde Europeană, așa că mi-am imaginat că voi găsi sprijin și parteneri în administrația locală.
De ce ai ales să construiești o comunitate pentru copii și tineri?
Mi s-a părut o provocare mișto, lucrasem deja cu cu copii și adolescenți pentru EducaTIFF și Cluburile de Film One World și eram extrem de curioasă de cum se vede din România activismul de mediu inițiat de Greta Thunberg. În plus, copiii nu au încă opinii sau prejudecăți legate de cum nu se pot face lucruri, despre cât de complicat e. Au curiozitatea să pună întrebări și suficient timp să se dedice activităților extracurriculare. În plus, au toate motivele să fie furioși sau cel puțin tulburați despre ce ne comunică cercetătorii în legătura cu planeta noastră (ca de exemplu în rapoartele IPCC sau în starea climei din România).
Am primit cu întârziere de șase luni suma necesară, însă situația asta a creat un stres și o presiune prea mare la nivel financiar pentru organizație. Plus că a dus la o lipsă totală de încredere în instituția Primăriei, din păcate.
Ce activități și programe derulați și cum se pot alătura și alți membri?
Festivalul durează cinci zile și constă în proiecții de scurtmetraje pentru mai multe categorii de vârstă (preșcolari, școlari, liceeni) sau lungmetraje pentru copii și tineri. Am avut până acum filme premiate la marile festivaluri de film (Berlinala, Festivalul Internațional de Film pentru Copii de la New York, Cannes, Zlin Festival etc.) care au abordat teme de mediu în povești precum:
Ce face o gașcă de prieteni atunci când râul în care se scăldau vară de vară este poluat de o fabrică?
Cât de drăguți pot fi păianjenii și cum ne raportăm de altfel la animăluțe așa cum sunt și liliecii sau insectele?
Ce faci atunci când te îndrăgostești de un activist de mediu, dar preocuparea lui nu ți se pare prea cool?
Ce se întâmplă cu o familie care decide să mănânce timp de 6 luni doar mâncare care altfel ar fi fost aruncată la gunoi?
Fiecare film sau calup de scurtmetraje este urmat de o discuție ghidată cu un mediator cultural cu experiență. După fiecare lungmetraj avem și experți de mediu care povestesc care este situația din România în ceea ce privește delfinii, activismul tinerilor sau coexistența lupilor cu crescătorii de oi.
Oferim copiilor ocazia să participe la ateliere în care să exploreze artistic temele abordate cinematografic — un atelier de desenat animale care trăiesc doar în viitor, o tură ghidată pe Tâmpa ca să vedem câtă biodiversitate ne înconjoară sau un traseu al liliecilor folosind roboței.
În 2024, am reușit să câștigăm finanțare atât de la AFCN, cât și de la Primăria Municipiului Brașov ca să implementăm cinemateca CULMEA — în care am creat un catalog de film pe patru teme specifice (biodiversitatea, risipa alimentară, fast fashion și activism), am format profesori pe tema educației de mediu prin film și am organizat lunar proiecții de film urmate de activități comunitare: un târg de haine second-hand, o masă comunitară cu produse locale, o plimbare climatică în cadrul Street Delivery Brașov.
Suntem foarte încrezători în puterea artelor de a deschide minți, crea punți de comunicare și dezvolta empatia, gândirea critică, creativitatea.
Cinemateca a fost bine gândită și are potențialul de a crea și menține interesată comunitatea de tineri din Brașov (sau alte orașe), dar Primăria Brașov ne-a încurcat extrem de tare căci nu ne-a decontat finanțarea și a trebuit să venim de acasă cu aproape 20.000 euro pentru a duce la bun sfârșit proiectul (alături de zeci de alți beneficiari ai finanțărilor de la Primărie — detalii aici). Am primit cu întârziere de șase luni suma necesară, însă situația asta a creat un stres și o presiune prea mare la nivel financiar pentru organizație. Plus că a dus la o lipsă totală de încredere în instituția Primăriei.
Cum pot filmele ca medium să faciliteze o mai bună înțelegere a crizei climatice și cum faceți selecția lor?
Suntem foarte încrezători în puterea artelor de a deschide minți, crea punți de comunicare și dezvolta empatia, gândirea critică, creativitatea. Pentru a putea beneficia de impactul acesta pozitiv este însă nevoie de câteva lucruri: să fii expus la cât mai multe și cât mai variate experiențe creative de mic copil, să vezi în jurul tău persoane pentru care e normal să meargă la teatru, concerte, filme de artă și să cunoști oameni pentru care cultura este o profesie, iar atunci când consumi un act cultural, acesta să fie abordat critic, printr-un ghidaj profesionist.
Filmul este unul dintre cele mai bune metode de a spune povești, a naște dezbateri, a exersa empatia și gândirea critică. De ce? Pentru că vizionarea unui film la cinema este o experiență artistică colectivă, care generează conversații după vizionare. E imposibil ca după un film să nu ai o părere sau o întrebare: că ți-a plăcut un actor, că nu ai înțeles finalul, că te-a impresionat o scenă sau că te-a enervat ceva ce a făcut un personaj.
Pe baza acestor experiențe artistice colective deschidem conversații și realizăm atât o educație cinematografică (cum a fost construită povestea, ce tehnici au fost folosite, care sunt cheile prin care putem interpreta elementele vizuale), cât și deschidem această cutie a Pandorei: criza climatică și modul în care ne raportăm la ea.
Cum construiți contexte de dialog în care copiii și tinerii să se poată exprima în siguranță?
Lucrăm cu mediatori culturali cu experiență, care știu să ghideze discuțiile. În ultimii doi ani Raluca Bugnar și Teo Minea au discutat cu mii de copii de la CULMEA, TIFF, Astra și zeci de alte proiecții în cinema-uri care oferă copiilor și tinerilor ocazia să pună întrebări și să reflecteze la ce au văzut pe marele ecran și cum se conectează asta cu viața lor de zi cu zi. Și să le aducem aminte că este important să vedem chestii care nu ne plac sau care sunt mai ciudate, pentru că așa ne construim gustul.
Avem ca principiu să abordăm discuțiile într-o cheie optimistă, încurajatoare și bazată pe soluții. Nu vrem să subestimăm puterea copiilor și tinerilor de a produce un impact pozitiv în societate. Dar nici să îi facem să se simtă anxioși sau speriați pentru viitorul lor.
Ceea ce reprezintă un echilibru fin între a ilustra gravitatea situației, a prezenta soluțiile pe care le avem la îndemână (de cele mai multe ori, nu cele promovate în mass media, adică reciclare sau strâns gunoaie, ci mai degrabă din zona democrației și civismului — scrie petiții, vorbește cu autoritățile, organizează-ți comunitatea) și a-i încuraja să acționeze.
În același timp, copiii și tinerii știu că suntem într-o situație nasoală, nu are niciun sens să ne mințim că nu își dau seama că viitorul le este pus în pericol. Ce le lipsește sunt informațiile despre cum pot contribui într-un mod constructiv la rezolvarea problemei și imaginarea unui viitor mai bun.
Un raport din 2023 co-finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Asociația de Asistență și Programe pentru Dezvoltare Durabilă arată că 3 din 5 tineri români consideră schimbările climatice ca fiind o prioritate. Într-un alt sondaj din 2021 făcut în 23 de țări europene, printre care și România, agenția de cercetare IPSOS arată că schimbările climatice și degradarea mediului au fost clasate de tineri pe locul cel mai înalt ca fiind problemele cele mai grave cu care se confruntă omenirea.Ce doriți să obțineți prin NOUA ca proiect de educație de mediu și cu ce este diferit de CULMEA?
NOUA a pornit de la un parteneriat pe care asociația ORICUM l-a construit în timp cu Biodeck, care ne-a oferit în 2021 un grant care ne-a permis să explorăm ideea unei platforme jurnalistice pe teme de mediu pentru copii și tineri. A fost un proiect inițiat când eram încă în concediu maternal și în care m-am aruncat cu poftă de muncă și curiozitate, căci nu aveam experiență editorială.
Culmea ar fi să reușim să deschidem un spațiu comunitar în care să organizăm proiecții de film și ateliere, alături de alte organizații.
Nu am reușit să aducem alături alți sponsori, dar am fost tare norocoși că am intrat în programul Digital Activism de la Funky Citizens, unde am beneficiat de super discuții cu mentori și am câștigat mici grant-uri care au susținut echipa și ne-a permit să continuăm newsletter-ul noua.grijă și să experimentăm realizarea unui podcast, alături de redacția Info Sud Est și echipa Între Vecini — Hot Choice.
Altfel, proiectul NOUA nu se poate susține — am descoperit cât de complicată este lumea platformelor jurnalistice 🥲, însă mi-a permis să cunosc niște profesioniști absolut minunați și mega talentați cu care aș lucra în orice context: Marian Ignat, Patricia Cîrtog, Ștefania Gârțu și Oana Racheleanu.
Sper foarte mult să reușim să continuăm noua.grijă pentru că este realmente un produs jurnalistic foarte bun pe teme legate de criza climatică și tranziția justă.
Ce ar fi culmea să se întâmple pentru CULMEA în 2025?
Culmea ar fi să reușim să deschidem un spațiu comunitar în care să organizăm proiecții de film și ateliere, alături de alte organizații.
Mai realist, sper să obținem finanțare și pentru ediția cu numărul 3 și să dezvoltăm un catalog cu filme pentru școli, cu care să dezvoltăm relații de parteneriat pe termen lung.
Ahhh și să extindem CULMEA și în alte orașe și țări. Deja am avut proiecții în parteneriat la Câmpulung, Cluj și în Genoa, Italia și feedback-ul a fost foarte bun!
Cei care construiesc comunități au privilegiul de a își adapta cunoștințele în funcție de momentul în viață în care sunt și ce îi preocupă atunci. Sabina a avut obsesia de a promova industriile creative, dar, odată ce a devenit mamă, și-a redirecționat eforturile și abilitățile într-o zonă mai relevantă. Atât pentru ea, cât și pentru lumea de astăzi.
Ce poate fi mai frumos decât să coagulezi grupuri în jurul pasiunilor și intereselor în mișcare și să fii relevant pe termen lung? Culmea, nu prea multe. 🫶
Cu lipici,
— Oana
Mulțumesc tare mult Oana de invitație <3